e bine ca se intampla

... de la intai a lunii nu ma mai trecut pe aici,si nu pentru ca a fost o perioada mai seaca;ba din contra.
o sa punctez pentru inceput celebrarea la nivel national a saptamananii voluntariatului.cu aceasta ocazie noi,eudiversii, am trecut in calendarul ficarei zile cate o actiune;astfel marti am reunit in amfiteatrul de la Moisil ONG-urile tulcene, pentru un "ONG-talk", pentru miercuri am programat un meci de basket in arena de la Spiru, sabotat insa de vreme nefavorabila, ziua de joi a fost dedicata unei vizite la acvariul, seara de vineri am dat glas chitarilor pe faleza, la cupola, iar sambata s-a dat o mana de ajutor naturii prin actiunea de ecologizare de la Bididia.
muzica reprezinta o limba comuna, indiferent de nationalitate sau religie, iar acest lucru s-a observat perfect vineri seara, cand in jurul orei 8 s-au strans la foisor, cu cate o chiatara in mana cei ce aveau un cuvant de spus (sau cantat:D ).a fost uimitoare omogenizarea, dar mai ales faptul ca au raspuns unei actiuni benevole.totul a decurs cat se poate de bine,datorita maestrului de ceremonii desemnat :Mircea Iordache, pe acorduri de chitara clasica sau acustica, pe ritm de folk si nu numai, s-a creat o atmosfera placuta, in care nu rezistai pana nu fredonai un refren sau (daca te pricepeai) puneai mana pe o chitara.
Fiecare actiune in parte a avut un farmec aparte si desi nu am participat la toate, nu pot spune ca nu "am gustat" din plin aceasta perioada, ba chiar am avut sansa unei perspective exterioare, si am vazut astfel ca actiunile nu au ramas fara ecou, s-a simtit ca ceva se misca.
In incheiere am sa-l parafrazez pe Mircea, spunand "e bine ca se intampla".

P.S. ...la cat mai multe actiuni de genu.

1 mai

De cand cu democratia,cu toti si cu toate isi revendica drepturile si libertatile.Ei iata ca nici munca nu s-a lasat mai prejos si vrand sa se descotoroseasca de cei care 5 sau 6 zile pe saptamana"muncesc", dintr-un oarecare motiv(pe care ink nu il stiu, da nici n-am depus efort de cautare in sensul asta) si-a zis k pe intai mai vrea sa fie lasata in pace.Si uite asa pamanteanul s-a mai pricopsit cu o zi libera "unu mai muncitoresc".Numai lungesc filozofia pe marginea somarii de ziua muncii, cert e k de unu mai toata lumea e pusa pe kef mare.
Si iata ca romanul numaidecat isi da jos din cui gratarul, ia cu asalt primul supermarket si face popas pe primul petic verde si oleak impadurit "k de,soarele mult nu face bine."
si intr-un cadru natural sustinut de un fundal muzical in stil oriental, varianta autohtona incinge un foc pt a sfarai pe grataras bunatatile.Distractie ba kiar si joc si bineinteles multa voie buna,insa ce ramane dupa:POTOPUL.
Si eu sunt roman si de,nu ma puteam dezminte si astfel alaturi de colegi mai vechi sau noi,am insufletit padurea de la marginea orasului.Fu kiar bine,iar spre surprinderea mea autotritatile constiente de nivelul de bun simt al romanului i-au trimis pe cei insarcinati cu curatenia orasului sa imparta niste saci(imensi de-a dreptul) in care sa isi puna urmele trecerii.Noi aveam de acsa,iar gunoiul era deja la locul lui,insa romanul de toate zilele,fire practica si facu nevazut sacul,iar gunoiul se,lasand gunoiul sa se integreze in mediu si sa se dezintegreze cand o da domnu'.
Trecand peste toate aceastea a fost o zi frumoasa,pana cand ploaia ne-a trimis acasa.Pe drum avut parte de un ultim spectacol:marginea soselii bordata de masini,caci domnii militieni s-ai gandit sa vegheze si azi,vigilenti ca intotdeauna asupra ordinii.
A fost un intai mai...,dar doar intai mai.:)

paradisul-o grota

A perpetual holiday is a good working definition of hell.(to be continued)

cuvintele ucid

cuvintele ucid...si daca as scrie ce simt,gandesc si nutresc as omori franturi de viata abia plasmuite,dar astazi (mai mult ca niciodata-poate) vreau sa le crut de moartea verbala....

nessul de azi

...incerc sa ma rup de fleshuri,sa...
incerc sa ma pierd intr-o cana de ness;las sa se pravaleasca bulgarii maronii...si fleshurile revin,numai k ceata de odinioara se dizolva,preludiul jocului capata alte nuante.regulile isi ascut coltii si sunt gata sa muste la prima incalcare.
dar jocul nu a inceput iar eu framant bulgarii maronii ce murdaresc albul cristalelor de zahar...(ca framantarile-ni de trupuri de ieri)...si iar cad prada himerelor de apoi cu luciri in ochi.a fost un preludiu amagitor,sinuos,cu idei de renuntari carora nu le-am dat voie sa prinda viata,a fost un preludiu ba in salturi,ba cu pasi mici...dar sigur si frumos.
jocul isi trambiteaza inceputul...si trezeste framantari amortite,iar pe altele abia le naste.
incerc sa le indepartez cu o inghititura de ness,dar s-a racit intre timp...si nu le pot topi in valtoarea si fierbinteala aburilor.
incertitutdinea,teama,sfiala poate ele dau savoarea jocului sau poate ca avertizeaza...
ahhhh...am uitat sa zic; jocul e unul de echipa.
si uite ca am ajuns la ultima picatura...si e cea mai rece si amara.